Istoricul localității

Comuna Răcoasa se află pe malul stâng al Șușiței, în regiunea subcarpatică, ea fiind formată din satele: Răcoasa, Gogoiu, Mărăști, Verdea și Varnița.
Răcoasa și localitățile componente au o adâncă rezonanță în memoria poporului român. Astfel, pe partea stângă a văii Şuşiţei , încă de la intrare ne întâmpină dealul Mărăştilor, deal încărcat de istorie, martor al uneia dintre cele mai mari victorii româneşti în decursul timpurilor.
Pe partea dreaptă a Șușiței, pe teritoriul comunei Răcoasa, se continuă dealul Munteanului, ce vine din comuna Câmpuri, iar în prelungirea acestuia dealul Moţocului, propietate cândva a cunoscutei familii Moţoc, care a dat Moldovei pe mitropolitul cărturar Varlaam ( pe numele de mirean Vasile Moţoc), cât şi pe primii ctitori ai mănăstirii Mera.
Răcoasa și localitățile componente au o adâncă rezonanță în memoria poporului român. Astfel, pe partea stângă a văii Şuşiţei, încă de la intrare ne întâmpină dealul Mărăştilor, deal încărcat de istorie, martor al uneia dintre cele mai mari victorii româneşti în decursul timpurilor.
Aceste locuri păstrează urme de locuire ale strămoşilor îndepărtaţi. La Mărăşti, pe promontoriul din spatele mausoleului, au fost identificate vestigii arheologice din epoca bronzului, iar în vatra satului Răcoasa s-a descoperit un tezaur monetar de argint geto-dacic, compus din 115 piese şi încadrat cronologic în secolele II-I î.e.n. tot în vatra satului Răcoasa, în zona de sud-est, s-au identificat fragmente ceramice aparţinând secolelor VI-VII e.n., printre care şi un tipar de piatră pentru turnat podoabe.
Referitor la numele localităţii Răcoasa, tradiţia consemnează că denumirea s-ar trage de la pârâul pe ale cărui maluri răcoroase localnicii şi-ar fi construit casele.
În războiul de independenţă din 1877 1878 locuitorii Răcoasei, ca şi cei din alte comune ale ţării, şi-au dat tributul de sânge pe câmpurile de luptă de la sud de Dunăre. Printre cei căzuţi amintim pe Chiper, Nicolae, Cristian Ion, Diaconu Ion, Stanciu Ilie,Sofron Vasiile, Matei Stan, Valvarachi Ioan, Vintilă Tudorache, ş.a. În memoria lor, cetăţenii le-au ridicat un monument în faţa şcolii din Răcoasa.
În satul Varniţa întâlnim, ca o relicvă, singurul exemplar rămas din cele 12 panouri amplasateîn deceniul al treilea pe şoseaua Soveja- Tişiţa, care marcau locurile principalelor bătălii purtate în zonă. Aşezat pe partea stângă a soselei, la 500 m distanţă de monumentele amintite mai sus, vizavi de sediul căminului cultural, panoul are următorul text : În calea noastră este dealul Porcului unde la 1-2 septembrie 1917 între trupele diviziilor 76 şi 216 germane şi trupele Diviziei a III-a române s-au dat lupte crâncene.
Soldaţii Regimentului 30 Muscel, asupra căruia s-au produs perderile principale, au rămas neînfrânţi sub ploaia de proiectile şi în urma celor 10 atacuri germane pierzându-şi poziţia reluată de acest regiment de eroi ajutat de regimentul 4 Argeş şi de 2 companii ale regimentelor 45.şi 60. Divizia a III-a română a avut pierderi : 556 morţi, 823 răniţi, 253 dispăruţi.